"Dacă se poate, pe cât stă în puterea voastră,
trăiţi în bună pace cu toţi oamenii."
Romani 12, 18, din Biblia creştină-ortodoxă, din Noul Testament.
Vezi: www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?cap=12&id=70 .
- din Biblia ortodoxă (creştină-ortodoxă), care cuprinde şi
Noul Testament cu Psalmii, vezi Sfânta Scriptură numită şi BIBLIA.
1) File de Istorie: Domnitorul român Constantin Brâncoveanul (cu fiii şi Sfetnicul Ianache) – Martir-Mucenic + 14/08/1714
Domnitorul
român Constantin Brâncoveanul cu cei patru fii ai
săi (Constantin, Ştefan, Radu, Matei)
împreună cu sfetnicul Ianache au
murit ca Martiri-Mucenici, pentru dreapta credinţă
creştină-ortodoxă, ei toţi fiind executaţi la Constantinopole
în văleatul (anul) 1714 D.Ch., în ziua a 14-a
a lui august, executaţi din ordinul şi sub privirile
sultanului vremii, pentru că nu au
vrut să-şi lepede adevărata credinţă creştină-ortodoxă,
credinţa în care fuseseră botezaţi „În
numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh! Amin!” - botezaţi încă de prunci (mici copii fiind). Mănăstirea
Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus (Ardeal, România) este ctitorie a Domnitorului Martir-Mucenic
Constantin Brâncoveanu, iar o fotografie
color (pe hârtie lucioasă) cu Mănăstirea Brâncoveanu,
este pusă întru cinstirea acestor adevăraţi Martiri-Mucenici
(o puteţi vedea color, în a doua carte a autorului, ”Viaţă şi sănătate ... pentru o viaţă sănătoasă”,
autor Răzvan-Ioan Tulpan, cât şi la finalul acestei
cărţi).
_______________________________
[Sursa:
Răzvan-Ioan
Tulpan, Enigme şi investigaţii. Recorduri şi
curiozităţi. Umor şi bună dispoziţie, Sibiu, 2010, p.
68.] ©
COPYRIGHT
©
copyright Copyrighted material ©
2) Sarmisegetuza
şi civilizaţia dacică şi romană
Cetatea
Sarmisegetuza, din Munţii Orăştiei, jud. Hunedoara
(România), reprezintă una din cele mai valoroase
străvechi cetăţi istorice de pe teritoriul României.
Columna lui Traian, inscripţii precum „Decebalus
per scorillo”,
valori istorice ancestrale precum Samisegetuza (a fost capitala
Daciei), Samisegetuza Ulpia Traiana (Colonia Ulpia Traiana
Augusta Dacica Sarmizegetusa
- a fost capitala Daciei romane), Cloşca cu puii de
aur şi alte veritabile şi preţioase dovezi şi
mărturii ale civilizaţiei
şi culturii dacice (numită şi daco-getice sau geto-dacice
/ dacii fiind urmaşi ai geţilor şi ai tracilor) arată
importanţa şi semnificaţia istorică extraordinară a zonei
Sarmisegetuzei. Sarmisegetusa, zonă încărcată de istorie şi
de semnificaţii aparte, a aparţinut dacilor care, după
aprigele şi încrâncenatele războie purtate cu romanii
(Imperiul Roman) în special în ultimii ani ai Daciei (ai
statului dac din spaţiul carpato-danubianopontic, Dacie care a avut
conducători deosebiţi precum regele Burebista şi regele Decebal),
adică şi în anii 100-101, a păstrat
foarte bine peste posteritate veritabile vestigii, dovezi şi
izvoare ale culturii şi civilizaţiei dacice (de pe teritoriul
României de astăzi – anul 2011; Dacia din timpul
războaielor romane, din preajma anului 100 (D. Hr./ e.n.) era mai întinsă
ca teritoriu comparativ cu România actuală). O serie de
nelămuriri, enigme şi curiozităţi legate de civilizaţia
dacică persistă şi în vremurile noastre. Bogăţia
şi varietatea descoperirilor arheologice din aceste
situri şi din zona Munţilor Orăştiei denotă existenţa
unei civilizaţii şi culturi cristalizate, solide, valoroase,
cu tradiţie, cultură şi civilizaţie unică
în felul său. Izvoarele istorice
scrise şi nescrise precum inscripţii, scrieri, costrucţii,
obiecte de podoabă, bijuterii, vase, monede, unelte,
arme, coifuri, veşminte etc. dovedesc valoarea deosebită a
culturii şi civilizaţiei dacice atât pentru patrimoniul României
cât şi pentru
patrimoniul universal (al umanităţii în ansamblu).
Din păcate, în special în anii de după prăbuşirea
comunismului (a socialismului) şi a regimului Ceauşescu
din România, deci după decembrie 1989 (anul
trecerii de la dictatura comunistă la democraţia capitalistă),
zona respectivă a Orăştiei a fost supusă
unui adevărat şi
distrugător jaf sistematic de către indivizi dornici de o rapidă
înbogăţire, dornici a câştiga mulţi bani (chiar valută
forte) peste noapte. Indivizii dotaţi chiar cu detectoare
moderne de metale au furat (au cules) o mulţime de
monede, brăţări, bijuterii, obiecte diverse, arme etc.
din zona (dacică a) Munţior Orăştiei şi, evident că
nu le-au predat autorităţilor ci au făcut contrabandă
cu ele. Multe au ajuns peste graniţele ţării în colecţii
particulare ale anumitor bogătaşi, unii snobi, pasionaţi
de mumismatică şi nu numai. Oricum, un lucru este
sigur: civilizaţia dacică a avut o reală valoare iar după
cucerirea Daciei de către Imperiul Roman şi după
asimilarea parţială a dacilor de către romani, după paşnica
convieţuire de mai târziu a dacilor cu romanii sau păstrat o serie
de caracteristici specifice atât dacilor cât şi
romanilor (latini). Caracterul latin al limbii române dar
şi păstrarea unor cuvinte dacice precum varză şi
capră, constituie una dintre dovezile că noi, românii,
locuitorii spaţiului carpato-danubiano-pontic avem dublă origine: dacică şi romană (romanii Imperiului
Roman erau vorbitori de limbă latină). O dovadă a
caracterului latin al limbii române poate fi uşor
observată şi prin etimologia şi,evident, asemănarea deosebită a
formulelor de salut precum: Bună
ziua! - la români,
Buon giorno!
- la italieni,
Buenos dias!
- la spanioli,
Bon jour! -
la francezi.
Bun, bună
(RO),
Buon (ITA),
Buenos
(SPA),
Bon (FRA),
ş.a. ...
Pentru date
şi informaţii suplimentare despre Sarmisegetuza,
imagini foto şi video despre cultura şi civilizaţia
dacică, romană, română şi altele asemenea puteţi
consulta atât cărţile de istorie şi numeroasele lucrări de
specialitate apărute (vezi şi Ovidiu Drimba, Istoria culturii şi civilizaţiei), precum şi surse de pe Internet,
precum site-urile diverselor instituţii, ministere,
asociaţii etc. şi puteţi accesa website-ul www.youtube.com
(în special pentru imagini video) sau simplu
căutare (search) pe Internet sau direct prin motorul de
căutare Google.
_______________________________
[Sursa:
Răzvan-Ioan Tulpan,
Enigme şi investigaţii. Recorduri şi curiozităţi.
Umor şi bună dispoziţie, Sibiu, 2010, .pp. 19-22.
www.wikipedia.org/ .] ©
COPYRIGHT
©
copyright Copyrighted material ©